Tulburările de învățare reprezinta un grup de deficiențe caracterizate prin dezvoltare inadecvată a capacității de însușire a abilităților academice.

Tulburările de învățare sunt:

1. Dislexia– copilul prezintă dificultăți majore în achiziționarea cititului.
2. Disgrafia– dificultăți majore în achiziționarea scrisului corect gramatical. Se manifestă prin dublarea consoanelor, omisiunea sau înlocuirea unor sunete, despărțirea greșită în silabe, etc.
3. Discalculia – dificultatea de a învață și înțelege operațiile matematice.

In general, numărul copiilor ce prezintă astfel de tulburări este cuprins între 5%si 10%, la nivel global. Un diagnostic corect nu poate fi stabilit înainte de finalizarea învățării scris-cititului, deci, nu înainte de clasa a II-a.

Copiii cu astfel de tulburări pot fi recunoscuti prin:

• nivel intelectual normal, cu un QI de minim 85;
• atenție scazută
• dificultăți de concentrare
• lipsa răbdării
• dificultăți la nivelul memoriei de lucru.
• sunt creativi
• nu înțeleg mesajul textului pe care ei îl citesc, dar înțeleg dacă le citește o altă persoană.

Intervenția terapeutică este realizată de către un logoped, care, folosind metode specifice/alternative de învățare, îl ajută pe copil să învețe scris-citit și socotitul.

Pentru că aceste tulburări, de cele mai multe ori, nu sunt identificate corect de către învățător sau părinte, copilul este considerat incapabil, leneș, ceea ce îl poate conduce spre dezvoltarea unor tulburări emoționale precum anxietatea școlară, depresia etc.  In sprijinul lor au apărut o serie de acte normative, printre care amintim Legea nr. 6 din 2017.

Conform acesteia, acești copii pot beneficia de sprijin educational din partea unui profesor de sprijin, adaptarea curriculară sau a metodelor de învățare-consolidare-evaluare.

Viața armonioasă te poate ajuta în acest sens.

Emoțiile sunt trăiri afective primare ale psihicului uman, care se caracterizează prin polaritate ( pozitiv-negativ), prin intensitate ( fiind slabe sau puternice), durată în timp ( scurte sau lungi).În general, acestea au o manifestare scurtă, fiind, însă, foarte intense.
Noi  cunoaștem 5 emoții de bază : tristețe, furie, dezgust, frică, bucurie, dar numărul lor este mult mai mare , pe măsură ce înaintăm în viață. Rolul acestora este acela de a proteja ființa de eventualele pericole. După cum se poate vedea, încă de la naștere emoțiile noastre sunt preponderent negative, doar bucuria fiind pozitivă. Acest lucru explică și faptul că noi suntem preponderent orientați să gândim mai degrabă negativ decât pozitiv, să fim mai degrabă pesimiști decât optimiști.

Pentru a înțelege modul în care emoțiile noastre iau naștere, ar trebui să le punem în legătură cu o situație, care devine stimul și pe care îl percepem ( îl interpretăm) ca fiind pozitiv sau negativ. Informația despre existența acestui stimul ajunge la creier, mai precis la amigdală ( aflat în zona talamusului, în spatele urechilor) – o masă de nuclei de forma unei migdale, implicată în răspunsul emoțional, secreția hormonală și memorie, fiind responsabilă de condiționarea fricilor sau de procesul de învățare asociativă prin care învățăm să ne temem de ceva. Amigdala trimite informația la cortex , acesta , la rândul lui, trimite talamusului un răspuns prin care persoana poate alege una din variantele de răspuns la situație: luptă, fugi, îngheață. Indiferent de răspunsul pe care îl alege psihicul nostru, apare și o mobilizare fiziolagică a organismului, creștere ritm cardiac, respirație neregulată, încordare musculară, transpirație, roșață a pielii etc.

Există însă situații în care stimulul real lipsește, dar imaginându-ne o situație negativă (creând un gând negativ) , amigdala se comportă ca fiind real stimumul imaginat și procesul descris mai sus se repetă. Acest fenomen stă la baza atacului de panică.Deci, ceea ce declanșează un atac de panică este o emoție negativă ( frică puternică ) față de un stimul ireal ( imaginar).
Întotdeauna o emoție este legată de un gând și de un comportament. Există situații în care un anumit stimul ( câine) să producă un gând negativ ( este rău,mă va mușca) , ceea ce mă determină să trăiesc o stare de frică intensă și fie o iau la fugă, fie mă lupt cu el ( iau un băț, o piatră și îl ameninț la rândul meu, fie înghet) – toate acestea fiind comportamente.Dar, de asemenea, pot vedea cățelul, găndul să fie pozitiv ( este drăguț, îi este foame,este jucăuș), îmi creează o emoție pozitivă- bucurie, ajutor, bunătate, și un comportament- mă apropii de el, îl mângâi, îi vorbesc.

Stimul – Gând – Emoție – Comportament
Dispoziție afectivă – Gând – Comportament

          Dispoziția afectivă este o stare afectivă difuză a cărei sursă nu o identificăm ( ex. ne trezim prost/ bine dispuși dimineața, fără să știm de ce, în realitate sursa stării se află în visul avut, cât de odihnitor a fost somnul, care sunt preocupările zilnice, situațiile decizionale reale, etc). Ca o concluzie, am putea spune că avem nevoie de emoții. Ele ne echilibrează viața și ne țin în siguranță; dar modul în care ni le cunoaștem și manageriem, modul în carele interpretăm, ne pot ține în zona de normalitate sau deplasa către patologie ( atac de panică, anxietate, depresie).

Ceea ce ar trebui să reținem este faptul că DE NOI depinde cum dorim să ne trăim situațiile de viață .

Dacă îți propui să îți cunoști mai bine emoțiile și să reacționezi în conformitate cu situațiile reale, fiind mai optimist, mai fericit, atunci poți face o programare la cabinet, pentru ca un specialist să te ajute.

Viața armonioasă te poate ajuta în acest sens.

În această săptămână (5-11 februarie 2018) copiii din învățământul preuniversitar sunt în vacanța intersemestrială. Pentru că sunt în vacanță au mai mult timp liber.

Pentru noi, ca adulți, este foarte important să știm cum își petrec cei mici sau adolescenții timpul pe care îl au la dispoziție, astfel încât să fie eficient pentru ei, dar și pentru noi.

Una dintre modalitățile de petrecere a timpului liber am putea-o dedica unei construcții solide a relației parinte-copil.

Fie ca plecăm cu ei într-o scurtă vacanță sau rămânem acasă, ar fi indicat să ne propunem activități comune în care copilul să poată descoperii și laturile creative ale adultului, abilitățile acestuia și, cel mai important, zonele de vulnerabilitate, sau ce nu poate să facă adultul însă poate copilul.

În aceste tipuri de activități este important ca adultul să fie cât mai prezent, cât mai “aici și acum”, să încerce să rămână autentic, să-și dea voie să-și  manifeste copilul interior, să se bucure de joc și joacă asa cum o făcea când era copil.

Este foarte important pentru noi, adulții, să ne folosim de această oportunitate pentru a crea cât mai multe momente frumoase și fericite.

Pe lângă faptul ca ne simțim bine, în aceste activități învățăm să ne cunoaștem copilul, să îl ascultam, să înțelegem ceea ce simte, ce gândește, ce nevoi și temeri are din punct de vedere real,nu cum ne imaginăm noi că ar fi/ar avea nevoie/ar simți el. Cu alte cuvinte învățăm să ne descoperim propriul copil asa cum și el ne descoperă pe noi, cei reali, cu dorintele/emotiile/temerile pe care le avem. Cu alte cuvinte, copilul înțelege să ne dea jos de pe piedestal, să nu ne mai idealizeze, să nu mai creadă ( asa cum îi lăsăm) că noi nu greșim, că suntem formidabili, că deținem adevărul absolut.

Copilul învață să se raporteze corect la adult, iar adultul îl înțelege mai bine și il poate ajuta acolo unde acesta are nevoie pentru a reuși.

Va urez să creați cât mai multe activități și momente pline de fericire alături de propriii copii, pentru ca acțiunile de astăzi să vă bucure sufletele mai târziu.

O săptămână plina de autenticitate, bucurie, joc și voie buna vă doresc tuturor!

Viața armonioasă vă urează

Vacanță plăcută!

Despre singurătate,

Singurătatea este o stare pe care o simțim, de cele mai multe ori, ca fiind negativă. Această stare se accentuează în anumite perioade ale anului ( Sf. Valentin, Sărbătorile religioase- in special de Craciun, zilele de naștere sau onomastice, perioadele de concediu, etc. ). Noi putem simți această stare nu doar atunci când nu avem un partener de viată, ci chiar dacă suntem într-o relație stabilă.

Singurătatea este considerată ca fiind neplăcută, deoarece aceasta este însoțită de gânduri negative de tipul:„Nu sunt valoros….„, „Nimeni nu ma iubește„, „Ce pot face eu…„, „Nu depinde de mine…„, „Ceilalți sunt de vina….”. Singurătatea aduce de fapt cu sine, o stima de sine scăzută și este însoțită de frica de a fi tu cu tine, de a-ți oferi timp pentru autocunoaștere, deoarece aceasta te determina să-ți conștientizezi nu numai punctele tari, calitățile, ci și punctele slabe, defectele, iar aceasta conștientizare îți poate întări parerea negativa despre tine sau ceilalți. Acest lucru se întâmplă deoarece mintea noastră pune accent mai mult pe defecte decât pe calități. Acest lucru poate fi schimbat însă, cu ajutor specializat, dacă încerci sa îți răspunzi sincer la o serie de întrebări despre sine.

Este important să știi că singurătatea poate fi trăită pozitiv, oferindu- ne posibilitatea de a ne descoperi sinele, de a ne pune în aplicare scopurile, dorințele, visurile, de a desfășura activitățile plăcute. Ar trebui sa nu uitam ca, venim singuri pe aceasta lume și tot singuri o părăsim. Deci singurătatea ne aparține și ne însoțește toată viata. Atunci, noi ar trebui sa învățăm, în scurta noastră trecere prin aceasta lume, sa ne raportam corect la singurătate, sa învățăm sa o iubim.

Dacă singurătatea este și pentru tine o problema și ți-ai dori sa te poți raporta corect la ea, poți solicita ajutorul unui specialist.

Viața armonioasă te poate ajuta în acest sens.

Dacă te gândești des sa îți răspunzi la întrebarea

Cine sunt eu?

Dacă încerci sa găsești cele mai bune soluții la situațiile de viata;

Dacă dorești sa fi conștient de tine și de ceilalți, sa trăiești mai mult în aici și acum;

Dacă vrei sa înveți sa fii autentic, sa îți schimbi atitudinea fata de modul în care privești lumea și pe tine însuți, dacă vrei sa comunici mai bine cu cei din jur, sa îți stabilești relații sănătoase;

Dacă vrei sa îți găsești echilibrul, sa cunoști armonia dintre trup, minte si suflet, pentru toate acestea sunt gata sa te insotesc in aceasta calatorie catre tine insuti.

Trebuie doar sa ma contactezi pentru a stabili o întâlnire la o ședință de dezvoltare personala.

Viața armonioasă te poate ajuta în acest sens.